| SUMMARY: |
Didactica modernă este o ştiinţă pedagogică fundamentală al cărei obiect de studiu îl reprezintă: procesul de instruire/autoinstruire (şi educare/autoeducare) desfă-şurat în sisteme formale, în instituţii de învăţământ; procesul de instruire/ autoinstruire (şi educare/autoeducare) desfăşurat în sisteme neformale, în alte instituţii decât cele de învăţământ; instruirea (şi formarea) continuă a adulţilor. Didactica generală poate fi considerată ,,teorie şi practică a instruirii şi autoinstruirii (care nu eludează educaţia şi autoeducaţia) în contexte formale, neformale şi informale, la orice vârstă” (Ionescu, Bocoş, 2009, p. 32). Didactica şcolară are două domenii de cercetare: a) învăţământul în ansamblu, care este studiat de didactica şcolară generală; b) procesul de învăţământ din perspectiva pedagogică a predării şi a învăţării obiectelor de studiu, care este studiat la didacticile speciale. Fiecare obiect de învăţământ are didactica sa, care studiază conţinutul, principiile, metodele şi formele de organizare proprii obiectului respectiv în detalii concrete, aplicative. Un profesor competent ar trebui să posede: competenţe specifice disciplinei pe care o predă; competenţe în psihopedagogie; competenţe în Didactica specialităţii; competenţe transversale (incluse în cele opt domenii de competenţe-cheie europene). În tabelul următor detaliem competenţele pe care ar trebui să le dobândească un student la Didactica specialităţii (cu exemplificări în Geografie), prin parcurgerea acestui curs şi prin rezolvarea sarcinilor de lucru în seminarii. |
|
