| SUMMARY: |
Cu pioșenie ne închinăm generațiilor de strămoși care au trudit din greu pentru generațiile viitoare. Aceasta carte evocă una din multiplele figuri ale țăranului român născut în Imperiul Austro-Ungar, urmaș al românilor care munceau pe pământurile grofilor, descris în literatura consacrată revoluției de la 1848. Din această categorie face parte și bunicul Boca Partenie, a Begului, originar din sat Cacova, comuna Iara, județul Cluj, născut în 1880, dintr‑un an cu Stalin. Învață în școli ungurești șapte clase în limba maghiară. La început de veac se căsătorește, are copii, are avere moștenită, lucrează cu și pentru familia sa. Vine Primul Război Mondial, unde este înrolat ca soldat, dar mărturisește că trăgea spre cer să nu moară cineva de mâna sa, așa credincios era. Ajunge prizonier la ruși în Siberia. Învață limba rusă, se roagă la Dumnezeu să‑l scape, căci bolile molipsitoare secerau prizonierii pe capete. Muncește ca prizonier, merge la târg, cumpără făină, ulei, zahăr și face clătite pe care le vinde la târg. După trei ani, într‑o zi când venea de la târg îl strigă cineva: „Hai Boca Partenie, că ne lasă acasă”. |
|
