| SUMMARY: |
Performanţa elevilor români la testări internaţionale precum
PISA şi TIMSS se situează sub media tuturor ţărilor europene şi
central‐asiatice, precum şi semnificativ sub cea a ţărilor UE
(Noveanu, Noveanu, Singer & Pop, 2002; Gonzales, Williams, Jocelyn
et al., 2008; OECD, 2007). Spre exemplu, la testările PISA la ştiinţe
mediile internaţionale au fost foarte apropiate de 500, scorurile
obţinute de elevii români s‐au situat sub 450 fiind 444 în 2000, 418 în
2006, 428 în 2009 şi 438 în 2012 (OECD, 2010, p. 150, OECD, 2014,
p.5). Un factor frecvent asociat cu astfel de rezultate îl constituie
curriculumul şcolar, care stă la baza organizării procesului de
învăţare (Schmidt, Houang & Cogan, 2002) şi care poate orienta
procesul de instruire spre o abordare preponderent tradiţională, care
nu pune accent pe transferul în practică şi în viaţă a cunoştinţelor
dobândite în şcoală. Dimpotrivă, curricula Pisa şi TIMSS promovează
transferul de rezultate (competenţe şi atitudini), abordările inter şi
transdisciplinare, facilitând astfel rezolvarea de probleme cu sursa în
viaţa reală. |
|