Resursele educaționale se află într‐o continuă transformare și adaptare la noile cerințe specifice activităților de predare‐învățare. Utilizarea eficientă a acestora creează un cadru optim de învățare în fiecare etapă a evoluției unui elev sau student, pe care îi vom denumi generic cursant, pentru a acoperi întregul spectru de participanți la procesul educațional.

Resursele digitale, componente ale tehnologiilor moderne, reprezintă surse inovative pentru derularea actului de predare‐învățare, respectiv tehnici prin intermediul cărora sunt centralizate, stocate, selectate și modificate automat diferite date (Makrakis & Kostoulas‐ Makrakis, 2016). Rolul esențial al instrumentelor educaționale moderne constă în facilitarea învățării active, a colaborării și comunicării de la distanță, între toți actorii participanți la procesul educațional.