| SUMMARY: |
În acest volum ne propunem să arătam modul în care au fost construite relațiile de prietenie dintre cele două țări vecine după anul 1965. Analiza utilizează lentila constructivistă pentru a arăta modul în care identităţile de state socialiste prietene, lansate în proiecte comune de sprijinire a principiilor coexistenţei paşnice, au fost rezultatul proceselor de interacţiune bilaterală, iar microstructura interacţională româno-iugoslavă din perioada 1965-1970 nu mai era deloc una guvernată de suspiciune şi de dilema securităţii (prezentă în perioada 1949-1953), ci de una dominată de cooperare, de interese colective şi de elemente ale comunităţii de securitate. Lucrarea de față descrie modificările din politica internă a Iugoslaviei şi analizează reorientarea (mai precis continuarea inițiată în 1964) politicii externe a României după preluarea conducerii de către Ceauşescu. |
|