| REZUMAT: |
Familia, ca unitate fundamentală a societății, a reprezentat un subiect preferat de cercetare a ultimului secol a mai tuturor ramurilor științifice; s-a cercetat din punct de vedere juridic (dreptul familiei), economic (bugete familiale), demografic (nupțialitate, fertilitate, divorțialitate etc.), psihologic (abundă studiile de psihologia familiei), sociologic, istoric. Viziunile și preocupările acestor discipline se diferențiază în funcție de mai multe coordonate: de la macrosocial (sociologie, economie, demografie, istorie), la microsocial (psihologia socială, psihiatria). Avem foarte multe istorii ale comunismului românesc și o serie de monografii desprinse din realitățile vieții în comunism. Majoritatea acestor abordări privesc trei categorii de probleme: istoria politică (caracteristici, periodizări, hotărâri ale CC al PCR); strâns legată de aceasta este istoria mișcării de rezistență (detinuții politici, represiunea, canalul, închisorile); în fine, o a treia categorie, vizează socialul perioadei comuniste, inclusiv socialul traumatizant. Cele câteva abordări care se opresc și asupra familiei insită, majoritatea, pe caracterul abrupt, forțat, al schimbărilor prin care a trecut familia, ca oricare altă instituție socială, în această perioadă și niciuna dintre lucrări nu duce investigația în profunzime, astfel încât să ofere o imagine completă (sau măcar foarte complexă) a familiei românești din perioada comunismului. Sunt abordări tematice, de mici dimensiuni, reduse la topicuri care au dobândit o anume celebritate fără doar și poate din cauza tragismului și dramelor pe care le degajă, însă cercetare sistematică menită să ofere un patern istoric al acestei construcții sociale nu există pentru perioada la care facem referire. Dacă familia modernă se bucură de foarte multe cercetări, abordări, sinteze etc., familia socialistă își asteaptă încă rândul la o lucrare care să o situeze în prim plan și în acest aspect constă marea valoare a manuscrisului de față. Pe de altă parte trebuie să avem în vedere faptul – subliniat de toate studiile axate pe studierea comportamentului demografic recent – că trendul marital s-a schimbat foarte mult de la ceea ce tindem să numim familia tradițională. În prezent familia tipică – formată din parteneri heterosexuali uniți prin contractul de căsătorie – este concurată de uniunile consensuale, de familiile monoparentale, de cuplurile homosexuale care aspiră la legalizarea alianței lor. Numărul sarcinilor și nașterilor extramaritale este în creștere – chiar dacă specialiștii (Rotariu, Hărăgus) consideră că este un fenomen specific marginii societății și nu neapărat în legătură cu schimbările de atitudine postmoderne. |
|
