REZUMAT: |
"Doamne, ce frig s-a mai lăsat peste acest tărâm, odată cu sosirea pe Bolta Cerească dinspre răsărit a Domnişoarei Lună, care era îmbrăcată într-o rochie lungă de un galben pal care îi înfăşura trupul înalt şi zvelt, a cărei ţesătură emana o lumină puternică ce o face vizibilă indiferent din ce ungher al Pământului o priveai, fiind însoţită de suratele ei ce aveau fiecare pe cap câte o coroniţă luminoasă în culoarea sidefului pentru a-i ţine companie pe tot parcursul nopţi. Văzută de jos, Bolta Cerească părea brodată cu zeci de miliarde de Steluţe strălucitoare de dimensiuni variate, care erau răspândite unele la distanţe diferite, iar altele parcă s-au prins într-o horă nebună, pentru a-i oferi un spectacol grandios atât Domnişoarei Lună cât şi tuturor celor care se opreau preţ de câteva minute ca şi Mine pentru a admira cerul şi a se bucura de strălucirea şi de misterul lui profund şi întortocheat din acele momente..." |
|