REZUMAT: |
Lucrarea de faţă va începe, în partea I, tocmai cu republicarea Statutului Organic. Apoi vor fi prezentate critici şi aprecieri la adresa Statutului de-a lungul timpului, vor fi analizate câteva lucrări şi regulamente din sursele pe care le-a folosit, iar în finalul primei părţi va fi prezentată evoluţia operei de reînnoire constituţională a Bisericii, săvărşite de mitropolitul Şaguna, operă încheiată tocmai cu votarea şi sancţionarea Statutului Organic. În partea a doua a lucrării, se analizează în detaliu modul de aplicare a constituţionalismului bisericesc după anul 1870 ( după întrunirea primelor sinoade diecezane şi congrese în regim constituţional). În centrul atenţiei se află Arhidieceza sibiană, precum şi una din eparhiile sufragane, cea de la Arad.
Această analiză va fi structurată în funcţie de principiile Statutului Organic. Ioan de Preda a enunţat în 1914 drept principii ale constituţiei bisericeşti ardelene, autonomia bisericească şi sistemul reprezentativ. Şapte ani mai târziu, juristul Valer Moldovan, membru în Sinodul arhidiecezan de la Sibiu, a stabilit: pricipiul autonomiei; sistemul reprezentativ şi electiv; participarea mirenilor la viaţa bisericească.
|
|