| REZUMAT: |
Magnetorezistenţa reprezintă modificarea rezistenţei electrice a unui conductor plasat într-un câmp magnetic exterior. În conductorii nemagnetici, cum ar fi metalele Al, Cu şi Au, magnetorezistenţa este datorată forţei Lorentz exercitată de câmpul magnetic asupra electronilor în mişcare. Valoarea acesteia este în general foarte mică (<1%). Primele indicaţii asupra complexităţii spectrului energetic al electronilor în metale au fost obţinute prin măsurarea anizotropiei magnetorezistenţei transversale în câmpuri magnetice puternice la temperaturi joase. Aceste date au jucat un rol important în dezvoltarea teoriei suprafeţelor Fermi a metalelor punând în evidenţă existenţa, în anumite metale, a suprafeţelor Fermi deschise (sau a orbitelor deschise) pentru electroni în spaţiul impulsurilor.
Mai mult, măsurătorile pe sisteme electronice bidimensionale au dus la descoperirea efectului Hall cuantic întreg şi fracţionar. |
|
