REZUMAT: |
Aşa după cum bine se ştie, încă din Evul Mediu, Biserica a controlat şi reglementat problemele căsătoriei şi familiei, statul modern intervenind, corectând şi corelând momentele majore din viaţa individului, în aşa fel încât acestea să corespundă cerinţelor noi de organizare. Ceea ce ţinea de intimitatea individului, de fericirea şi împlinirea sa ca fiinţă umană, a început a se supune unui control extern, public. Comunitatea locală nu putea rămâne nici ea străină de aranjamentele indivizilor, astfel că peste presiunea transmisă de cadrul legislativ şi moral prescris de stat şi biserică, s-a suprapus şi „diplomaţia” comunitară în vederea armonizării intereselor „clanurilor” din sat şi pentru evitarea situaţiilor conflictuale, ceea ce a generat o varietate comportamentală.
Lucrarea de faţă, parte a unui proiect mai amplu din care a fost tipărit deja un volum ce condensează principalele acte legislative (ecleziastice şi laice deopotrivă), care au reglementat căsătoria şi problemele vieţii familiale la românii din Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, încearcă să contureze prin cele nouăzeci de documente edite şi inedite incluse, cadrul real în care s-a derulat viaţa familială în secvenţa cronologică investigată. |
|