REZUMAT: |
Autorul, prin evocarea faptelor de o cutremurătoare forţă emoţională, petrecute între anii 1941-1945, şi apoi în timpul bolşevismului stalinist, aduce satul natal pe acelaşi altar al suferinţelor umane comparabile cu cele din cunoscutele lagăre ale morţii prin care s-au petrecut milioane de vieţi umane, o adevarată Golgotă a neamului românesc, decimată programat în stepele kazahe, Siberia, Munţii Ural şi ţinuturile vitrege de pe malul Lacului Onega. Familii mutilate, lacrimi şi sărăcie, zbierăte ale deznădejdii, barbarie “proletară„ şi primitivism trogloditic, se asociază în scrierea lui Ion Crețu în a evoca dramele unor oameni a căror vină a fost aceea că şi-au durat căminele şi vatra, traiul şi graiul...la “margine de ţară”. |
|