| REZUMAT: |
Teza centrală a cărții este reprezentată de influența imperială austriacă asupra românilor. Atunci când prezintă situația românilor în timpul conflictelor habsburgo-otomane, autorul încearcă să distingă urmările acestora în relațiile politice și sociale din Europa de sud-est. El ia în considerație diferențele dintre cele doua monarhii, respectiv faptul că din punct de vedere administrativ, social și economic, otomanii se aflau cu mult în urma austriecilor, de unde și tentația populațiilor sud-est europene de a se raporta pozitiv la Imperiul habsburgic. Mișcările de populații erau o realitate în sud-estul Europei și ele nu sunt valabile doar în cazul grecilor, evreilor sau armenilor. Există dovezi documentare ce concură la a arăta că anumite segmente sociale ale populațiilor sud-est europene au fost mereu în mișcare. Heppner arată că populațiile sârbă și română de pe ambele maluri ale Dunării și de ambele versante ale Carpaților nu doar au intrat în contact cu austriecii, dar, atunci când s-a ivit oportunitatea alegerii, i-au și preferat în dauna turcilor. |
|
