| REZUMAT: |
Stima de sine este o componentă a schemei cognitive referitoare la sine şi este definită în multiple moduri. Unii autori văd stima de sine ca reprezentând o evaluare globală a propriei persoane ca de exemplu Rosenberg, 1965, a cărui scală de stimă de sine e folosită ades (Rosenberg, 1965). Alţi cercetători sugerează că stima de sine este determinată de combinaţia dintre evaluarea propriei valori şi abilităţile de a atinge scopurile dorite cu sentimentele rezultate din procesele de evaluare. Se poate spune că stima de sine încorporează ambele aspecte; fiind o atitudine care descrie gradul în care persoana are tendinţa de a se autoevalua pozitiv şi de a respinge atributele negative, stima de sine are atât componente cognitive cât şi afective. Omul nu poate gândi despre sine detaşat, neimplicat afectiv şi astfel el se simte bine sau rău, în funcţie de termenii favorabili sau negativi prin care se judecă pe sine. (Bednar, Peterson, 1995) |
|
