| REZUMAT: |
Tematica articolelor reflectă complexitatea domeniului lingvistic, autorii
concentrându-se pe analiza lexicală a împrumuturilor arabe în limba română prin
filieră franceză (Mihai-Andrei Lazăr), pe analiza complexă (semantică, morfologică
şi discursivă) a unui inventar restrâns de lexeme ale identității preluate din comunitatea
românească a forumului Reddit (Bianca Alecu), pe analiza metaforelor şi a jocurilor
de cuvinte referitoare la pandemia de COVID-19, folosite de utilizatorii reţelei Facebook
pentru a instiga la ură (Francisc Horvath), pe analiza strategiilor de ridiculizare folosite
în dezbaterile candidaţilor la preşedinţie, cu ocazia alegerilor din Franţa din 2017 şi
2022 (Adina Botaş), pe analiza actelor de limbaj valorizante ale imaginii vorbitorului
şi a emoţiilor susţinute de acestea în cântecele populare româneşti (Simona-Maria
Nicu Serafin), pe analiza pragmadiscursivă a semnificaţiei unor cuvinte din novlimba
inventată de George Orwell în romanul său distopic 1984, respectiv a unor discursuri
şi a regulilor societăţii animalelor din romanul Ferma animalelor, toate menite să
ilustreze ideea de manipulare prin limbaj (Alexandru-Bogdan Pârliţeanu). Alţi autori
studiază, din perspectivă traductologică, anafora nominală în discursul romanesc
(Rodica-Nicoleta Constanda), particularităţile morfosintactice ale graiului din Ţara
Oaşului (Alexandra Pleşa), structura grupului prepoziţional în limba română, pentru
a verifica pertinenţa analizei generativiste potrivit căreia prepoziţia este termen regent
şi centru de grup care impune o anumită formă cazuală substantivului sau substitutelor
sale (Diana Grindeanu) sau avantajele, dezavantajele şi condiţiile de folosire a diverse
aplicaţii şi jocuri digitale în predarea şi învăţarea limbilor străine (Gabriela Manuela-
Glăvan). |
|
