| REZUMAT: |
PREFAŢĂ. Volumul cu datele recensământului din 1850, din Transilvania, reprezintă materializarea primei etape dintr-un program extrem de vast şi de ambiţios ce ni l-am propus şi pe care sperăm să-1 ducem la îndeplinire în următorii câţiva ani. Este vorba de punerea şi repunerea în circulaţie a datelor recensămintelor efectuate pe
teritoriul Transilvaniei, recensăminte deja publicate - într-o formă sau alta - şi care folosesc localitatea ca
unitate primară de prezentare a informaţiilor.
Aşadar, activitatea noastră este una prin excelenţă demografico-statistică şi nu istorică. Nu ne propunem să reconstituim informaţii, prin cercetări de arhive sau de altă natură, ci să preluăm o informaţie existentă şi s-o reproducem într-o formă nouă, accesibilă publicului actual, inclusiv din punctul de vedere al limbii, şi de o manieră care să permită analize de detaliu, în timp şi spaţiu, asupra fenomenelor surprinse în înregistrările censitare. în plus, toată informaţia fiind culeasă şi stocată pe calculator, va fi posibilă o permanentă completare a ei, rectificarea erorilor descoperite ulterior şi, îndeosebi, efectuarea unor calcule şi analize secundare, folosind cele mai avansate tehnici statistico-matematice.
Strategia adoptată de noi se poate rezuma pe scurt în felul următor. Pornim, aşa cum am spus, de la
localităţi ca elemente primare de înregistrare a datelor, deoarece orice alte unităţi administrative de nivel mai
înalt sunt foarte variabile şi nu se mai regăsesc, practic, de la un recensământ la altul. Fireşte, nici mulţimea
localităţilor nu este constantă, chiar pe un acelaşi areal geografic; unele localităţi apar, altele dispar - fizic,
dar, cel mai frecvent, prin decizii administrative - unele se contopesc, altele se despart etc. Această varietate
de situaţii face, practic, imposibilă comparaţia, în timp, pentru orice nivel de agregare a datelor, inclusiv la
nivelul întregii provincii, deoarece şi conturul său s-a modificat de mai multe ori.
A fost deci nevoie să alegem un punct de reper, respectiv o structură menţinută fixă, pe care să reproducem toate datele, indiferent de modul de organizare a reţelei de localităţi la vremea fiecărui
recensământ. Am optat, în acest sens pentru actualele localităţi, grupate în comune (municipii/oraşe) şi judeţe, adică pentru structura administrativ-teritorială existentă la ultimul recensământ, în 1992. Desigur că nici această structură nu va rămâne nemodificată, dar oricum ea este infinit mai familiară omului de azi şi, dat fiind că informaţia apare la nivel de localitate, orice schimbare ulterioară este uşor de operat, atât de noi, în baza de date, cât şi de utilizatorii volumelor publicate.
Este, credem, limpede că activitatea legată de preluarea datelor fiecărui recensământ este destul de
dificilă; ea nu se reduce, nici pe departe, la o simplă traducere în limba română a rubricilor tabelelor sau a
numelor localităţilor (pentru perioada de până la primul război mondial, când informaţia este în limba
maghiară) ori la o copiere de cifre (pentru cea ulterioară). De fiecare dată este nevoie de realizarea
corespondenţei între cele două reţele de localităţi - corespondenţă ce nu este biunivocă - iar această operaţie
nu devine automată după parcurgerea unui recensământ, ci trebuie, practic, mereu reluată de la capăt.
În cazul recensămintelor ce prezintă date anterioare primului război mondial, operaţia de identificare
îmbracă şi o altă formă: ea trebuie să realizeze, în acelaşi timp, şi delimitarea localităţilor aflate actualmente
între graniţele României (singurele care ne interesează aici) de cele aparţinând altor state (Ungaria, Ucraina,
Serbia). Pentru recensământul din 1850, ca, de altfel, şi pentru cel următor, din 1857, această problemă nu se
pune, căci informaţia de care dispunem este doar la nivelul fostului Principat al Transilvaniei, deci nu include provinciile Banat, Crişana şi Maramureş. în schimb, ea apare la recensămintele ulterioare, din 1880, 1900 şi 1910, când aria de cuprindere va acoperi întreaga Transilvanie, respectiv provincia în sensul său cel mai larg.
În operaţia de identificare a localităţilor am utilizat mai multe metode şi surse (dicţionare, recensăminte
ulterioare, hărţi din epocă, discuţii cu localnicii etc). Dintre acestea menţionăm în mod deosebit lucrarea extrem de amănunţită şi bogată a lui Coriolan Suciu, Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania, Editura Academiei, Bucureşti, 1967, precum şi volumul lui Ernst Wagner, Historisch-Statistisches
OrtsnamenbuchfurSiebenbiirgen, Bohlau Verlag, Koln/Viena, 1977. [...]
|
|
