| REZUMAT: |
PREFAŢĂ. Oferim din nou celor interesaţi o colecţie de date demografice asupra Transilvaniei dinainte de unirea sa cu România, dar de data aceasta e vorba de nişte informaţii cu totul diferite de cele prezentate
până în prezent de către noi în seria Studia Censuliia Transsihanica. în adevăr, ceea ce propunem acum
cititorului nu sunt informaţii de recensământ, ci unele rezultate în urma prelucrării evenimentelor
aparţinând statisticii curente, respectiv date de stare civilă, aşa cum au fost ele înregistrate timp de un
deceniu, între 1901 şi 1910, de către institutul de specialitate al Regatului Maghiar şi cum au apărut în
unul din volumele din impozanta sa colecţie de publicaţii.
Se poate, cu multă îndreptăţire, ridica întrebarea dacă e legitimă publicarea în cadrul seriei
menţionate a unor astfel de date, de vreme ce ele nu au la bază un recensământ, aşa cum s-au prefigurat
lucrurile prin titlul şi natura seriei iniţiată de noi cu mai mulţi ani în urmă, serie în cadrul căreia am oferit
numai date censitare. Considerăm că ne este permisă această abatere de Ia titlul colecţiei, mai cu seamă
dacă avem în vedere importanţa deosebită a informaţiei pe care o repunem în circulaţie şi pe care o oferim
spre analiză demografilor din zilele noastre.
Ca şi în volumele de recensământ editate până acum, toată informaţia este coborâtă la nivelul
aşezărilor (localităţilor) existente ca atare în epoca respectivă. Munca noastră a constat în principal în a
identifica aceste unităţi de habitat după denumirea lor actuală, românească, şi în plasarea lor în cadrul
unităţii administrative (comună, oraş) de care aparţin în prezent. Menţionăm că am folosit pentru aşezarea
datelor pe unităţi administrative lista localităţilor, comunelor şi oraşelor utilizată de Institutul Naţional de
Statistică la ultimul recensământ efectuat în ţara noastră, cel din anul 2002, aceasta fiind regula pe care
am urmat-o de la bun început şi anume să aducem vechile date pe structura de aşezări existentă la cel mai
recent recensământ efectuat, chiar dacă între timp s-au mai produs unele modificări administrative.
Natura datelor nu necesită prea multe explicaţii. Pentru fiecare localitate sunt menţionate, mai întâi,
efectivele populaţiei la cele două momente ce marchează capetele intervalului de analiză, efective oferite
de recensămintele de la sfârşitul anilor 1900 şi 1910. Urmează apoi cifrele anuale ale născuţilor şi
decedaţilor în fiecare localitate. Cu ajutorul celor două categorii de date, se calculează sporul natural şi
cel total al populaţiei, pe perioada 1901-1910, şi se face o comparaţie a celor două valori. In continuare
sunt prezentate cifre medii anuale, pentru născuţi şi morţi, dar şi pentru căsătorii, aceste din urmă
evenimente nefiind reproduse anual. De asemenea, se mai face o distincţie importantă, la nivelul aceloraşi
valori medii, între naşterile legitime, adică în cadrul căsătoriilor, şi cele nelegitime. Următoarea secţiune
conţine patru indicatori de tip rate medii, pentru perioada decenală, indicatori care măsoară intensitatea a
patru fenomene demografice: nupţialitatea, natalitatea, mortalitatea şi sporul natural.
E locul aici să facem o precizare asupra valorilor derivate din cifrele de bază, calculate, ce apar în
rubricile noastre. Calculul ratelor s-a făcut prin împărţire la media artimetică a populaţiei localităţii la cele
două recensăminte menţionate. Apoi, la nivelul fiecărei localităţi, mediile numărului de evenimente au
fost rotunjite la cifră întreagă, introducându-se astfel o serie de erori (mai ales că e vorba de populaţii
mici), ceea ce face ca ele să nu poată fi folosite ca atare în calculul unor indicatori similari la un nivel
superior de agregare a datelor. Aşa se face că în volumul originar mediile anuale de născuţi şi morţi pe
plăşi şi comitate sunt calculate cu totalul evenimentelor demografice respective la nivelul unităţii
respective şi nu folosind mediile localităţilor componente; tot aşa am procedat şi noi în calculul mediilor
la nivel de comună/oraş şi judeţ.
O atenţie cu totul deosebită o acordă publicaţia statistică maghiară, ce ne-a servit ca sursă de date, fenomenului de mortalitate, prezentând o serie de indicatori despre acest fenomen, care ni s-a părut că merită reprodusă în totalitate. Pentru a se reproduce această informaţie foarte bogată, am decis să structurăm datele în două volume. [...]
|
|
