| REZUMAT: |
Paideia este un termen de origine grecească şi în ştiinţele educaţiei înseamnă transformarea de ansamblu a personalităţii umane pe tot parcursul vieţii, transformare care joacă un rol major în toate aspectele existenţiale. Termenul paideia exprimă idealul creativ al culturii greceşti; în cultura homerică paideia referindu-se la aristocraţia sufletului, la arhitectura intelectuală, la caracterul nobil al gândirii şi al acţiunii, fiind rodul unui act conştient de creare. Modelele creative clasice ale paideii greceşti au fost cel spartan, care direcţiona instrucţia spre ideea de stat puternic, se baza pe exerciţiul fizic şi urmărea formarea virtuţilor militare, formarea luptătorului intransigent şi modelul atenian, fundamentat pe sistemul kalokagathia, care desemna idealul educativ al vremii. Acesta se referea la îmbinarea frumuseţii cu bunătatea, cu binele, cu moralitatea şi cu înţelepciunea la aceeaşi persoană. Educaţia era considerată arta regală de a-i face pe oameni fiinţe divine, de a-i face asemănători zeilor, printr-o dezvoltare armonioasă, cu concursul muzicii şi al gimnasticii. |
|
