| REZUMAT: |
Prin lucrarea „Profesorul și curriculumul. Conexiuni, disonanțe, constrângeri”, doamna Oana Popa își propune să răspundă la două întrebări principale, și anume: a) dacă curriculumul formal pentru învățământul primar din România este adecvat lumii contemporane și nevoilor beneficiarilor săi direcți – elevii; și b) cum se poziționează profesorii din învățământul primar la curriculumul formal și în ce mod această poziționare influențează calitatea actului didactic. Citind lucrarea și raportându-ne la titlu, vom constata că prima întrebare se referă la curriculumul în vigoare, iar cea de a doua îi vizează pe profesori, adică pe cei care implementează în practica școlară curriculumul.
Ca urmare, autoarea își concepe lucrarea sa în două părți pentru a răspunde la cele două întrebări fundamentale, după cum urmează: în prima parte (capitolele I–V), domnia sa încearcă să răspundă la prima întrebare, iar în partea a doua (capitolele VI–X), la cea de a doua întrebare. Prima parte a lucrării, debutează cu prezentarea unor coordonate generale ale conceptului de curriculum. Astfel, în capitolul I, intitulat „Conceptul de curriculum”, avem de a face cu etimologia conceptului, un scurt istoric al acestuia, marcarea unor momente semnificative ale devenirii curriculumului, cadrul contemporan în care se încearcă definirea conceptului de curriculum, varietatea definițiilor existente, numeroasele tipuri și forme, multiplele dimensiuni și ipostaze ale acestui concept în zilele noastre. |
|