| REZUMAT: |
Cartea s-a conturat pe baza lucrării de doctorat intitulată „Emoţiile morale în contextul crizei din România”, pe care am susţinut-o în luna septembrie a anului 2014, la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială. Alegerea studiului emoţiilor s-a conturat plecând de la premisa că aproape totul, dacă nu chiar de la început, măcar la sfârşit produce cel puţin o emoţie. Emoţiile comunică mai mult decât cuvintele şi transformă actorii sociali în fiinţe complexe. Am ales să studiez emoţiile morale, un domeniu nou în aria preocupărilor sociologice din România, deoarece consider că lipsa sau diluarea acestora va determina anomii la nivel social. Personal, consider că o interiorizare puternică a emoţiilor morale la nivelul actorilor sociali echivalează cu o societate ideală în care justiţia se mută din instituţii în fiecare individ, împiedicând astfel apariţia atitudinilor, comportamentelor şi acţiunilor indezirabile.
De ce emoțiile morale în contextul crizei? În jurul nostru se afirmă tot mai des că lucrurile nu merg într-o direcție bună. Dificultățile economice, sociale, politice sunt de fapt efecte resimțite ale crizei. Însă există acele efecte perverse care acționează distructiv asupra sistemului de valori, de la individual la colectiv, de la nivel micro-social spre mezo- și macrosocial. Așa cum afirma Raymond Boudon când definea efectele perverse, acestea însumează o serie de acțiuni individuale ce interrelaționează între ele și determină rezultate colective nedorite și pe care nu le putem anticipa: „Între fenomenele naturale şi fenomenele sociale convenţionale, stabilite conform voinţei şi plăcerii umane, există o clasă intermediară care cuprinde configuraţii şi realităţi neintenţionate: «clasa efectelor perverse»”(Boudon, 1990, 164-181). |
|