| REZUMAT: |
Studiul istoriei recente, mai ales cel al unor fenomene istorice
marginale, reprezintă o provocare, nu în ultimul rând datorită prejudecăților
implantate în mentalul colectiv.
Cu toate acestea, studiul istoriei supraviețuirii cultelor nerecunoscute
oficial sub regimul comunist (sau oricare alt regim totalitar) rămâne un
subiect fascinant, tocmai pentru relevanța opoziției la acel regim (și la
ideologia aferentă), sau altfel spus ca opoziție la „rinocerizare”. Unul din
aceste culte a fost cel greco‐catolic. Cum a reușit acest cult să
supraviețuiască în timpul persecuțiilor? Biserica catolică (inclusiv ramurile
ei orientale) fiind de tip episcopal, ierarhizată și centralizată, cum a fost
condusă în situațiile de criză? |
|