| REZUMAT: |
Crearea a ceea ce noi numim azi Uniunea Europeană (termen consacrat după Tratatul de la
Maastricht, semnat în 1992) a început cu un vis după Al Doilea Război Mondial. A fost un vis
al personalităților politice care credeau într‐o Europă pacifistă, prosperă și unită. Astfel, pacea
a devenit cuvântul cheie pe care părinții fondatori (și aici îi amintim pe aceia pe care literatura
de specialitate îi recunoaște în această calitate) – Jean Monnet, Robert Schuman, Konrad Adenauer,
Alcide de Gasperi, Johan Willen Beyen, Paul Henry Spaak, Joseph Beck, Walter Hallstein,
Jean Ray, Pierre Uri – și‐au structurat discursurile și în care au crezut. Și‐au pus în practică
ideile, energiile și motivațiile pentru ca acest vis să devină realitate. Încă de la început, era de
știut că un proiect așa de ambițios avea să fie privit de multe ori cu reticențe și critici. |
|