REZUMAT: |
Mediul rural a parcurs după 1990 un proces substanțial de
reconfigurare, marcat prin schimbări majore atât la nivelul vieții socioeconomice,
cât și al coordonatelor demografice. Aceste evoluții au
conturat diversificarea caracteristicilor sale și au arătat creșterea
decalajelor de dezvoltare dintre localități. Ruralul actual prezintă un
cadru eterogen, dat de caracteristici și perspective divergente. Privind
retrospectiv procesele de transformare ale lumii satului din ultimele trei
decenii, putem identifica trei etape majore, definite în baza evoluțiilor
specifice înregistrate.
Prima dintre acestea corespunde perioadei anilor ʹ90, marcată de
crize profunde, măsuri inconsistente de restructurare a economiei și
reforme succesive ale regimului de proprietate funciară. În mod evident,
reîmproprietărirea a constituit un punct de cotitură în evoluția recentă a
ruralului atât prin efectele sale asupra sistemului cooperativelor și
fermelor de stat, cât și prin fragmentarea excesivă a exploatațiilor. |
|