| REZUMAT: |
Perioada din istoria comunităților de români emigrați peste Ocean
pe care documentele din acest volum o ilustrează stă, din punct
de vedere social, sub semnul unor transformări identitare evidente.
Comunitatea românilor a cunoscut un proces accentuat de americanizare.
Pentru a putea înțelege evoluția istoriei ecleziale a grupului
românilor‑americani consider că este necesar să facem o periodizare
a evoluției identitare a acestui grup, întrucât „fiecare val de imigranți
români a avut trăsături distincte și mentalități proprii” iar acestea au influențat în mod hotărâtor evoluția vieții și instituțiilor
bisericești. Istoria românilor‑americani a cunoscut mai multe etape
de referință: generația „mia și drumul” (1895‑1924), etapa devenirii
întru români‑americani (1924‑1948), etapa exilului anticomunist
(1948‑1989) și etapa cantitativă (1989 – până în prezent). Primele
două perioade merită în contextul publicării acestor documente câteva
precizări suplimentare. |
|