| REZUMAT: |
Apropiindu-mă de împlinirea vârstei de 50 de ani, în
inima mea s-a născut o întrebare pe care o consider
foarte importantă: dacă mi-ar cere Dumnezeu să aleg o
singură zi din trecutul vieţii mele care să rămână exact
așa cum a fost ea trăită, care ar fi aceasta?
Într-o clipă am recunoscut-o. Este fără nicio îndoială
ziua în care mi-am cunoscut soţia. Era în prima jumătate
a lui octombrie a anului 1992, în biblioteca Facultăţii
de Teologie Ortodoxă din Cluj. Aceea zi mi-a marcat
întreaga viaţă într-un mod în care nu mi-aș fi închipuit
vreodată. De atunci a început ceva ce nu poate fi explicat
în cuvinte. Pe zi ce trecea simţeam că suntem făcuţi
unul pentru altul și bucuria întâlnirii se vădea a fi încununată
de o complementaritate care se exprima în multe
și minunate forme. Când am simţit că persoana pe care
am întâlnit-o este cea pe care o așteptam și pentru care
mă rugam de când m-am deșteptat la credinţă, nu am
ezitat să-mi exprim clar sentimentele și mi-am făcut cunoscute
intenţiile serioase. După nici trei luni ne-am făgăduit
unirea pe veșnicie, iar nunta noastră a avut loc la
începutul lunii mai 1993. |
|