| REZUMAT: |
Așa cum s‐a afirmat și în volumul I, volumul al II‐lea se
va axa pe studiul modalității prin care profesorul de actorie
poate construi planul secundar al unui joc. Jocul de actorie are
funcție dublă. Pe de‐o parte se poate vorbi despre o funcție
directă, pe care o are orice structură ludică. Pe de altă parte, se
dezvoltă o funcție specifică domeniului de activitate (arta
actorului) care depinde de planul secundar pe care pedagogul
îl urmărește. Este incontestabil faptul că jocul de actorie are un
plan secundar, întrucât motivul pentru care el este formulat de
profesor și apoi jucat de studenții actori este fie pentru
înțelegerea unui concept, fie pentru depășirea unui blocaj, fie
pentru alte scopuri specifice profesionalizării actorului. |
|