| REZUMAT: |
Arhitectura săsească are o imagine identitară recognoscibilă pe care o admirăm și o luăm drept exemplu
civilizatoriu, expresia unei culturi superioare astăzi în proces de colonizare după exodul sașilor. Locuitorii
prezenți majoritari ai satelor săsești de astăzi sunt românii și rromii. Arhitectura satelor exprimă consistența
relațiilor culturale. Mutațiile arhitecturii reflectă situația comunității rurale. Observăm manifestări identitate
independente ale locuitorilor și intenții educative de mustrare și moralizatoare, precum și atitudini de muzeificare
și îndrumare în conservare. Organismele de profesioniști în practica patrimonială manifestă o înclinație spre
comunicarea exclusivă cu omul arhaic, făcând abstracție sau contestând zbuciumul omului contemporan. |
|