| REZUMAT: |
Dinamica relaţiei dintre identitate şi alteritate şi diferitele
modele teoretice care guvernează această dinamică constituie
fundamentul abordărilor „etnocentrismului” şi/sau
„xenocentrismului”. Din perspectivă antropologică, în primele
decenii ale secolului XXI, dezbaterile referitoare la perechea de
concepte – aparent dihotomice – „identitate/alteritate” s-au
confruntat cu o dilemă. Pe de-o parte, diferitele accepţiuni ale
conceptelor de identitate şi alteritate au ajuns să ocupe poziţii
centrale în ştiinţele social-umaniste. Parţial ca o reacţie la această
situaţie, referirile la cele două concepte au proliferat în lucrările
fundamentale de antropologie, apărute în ultimii zece ani. |
|