REZUMAT: |
Prima mea întâlnire cu interviurile povestea vieții a venit în contextul creionării unor exerciții
de teren pentru studenții mei de anul I din cadrul cursului de Metode de cercetare în științele
comunicării. Dintre nenumăratele aplicații posibile, interviurile povestea vieții mi-au atras
atenția prin posibilitatea de conectare și înțelegere a mentalităților și diferențelor
generaționale.
În anii următori, interviurile povestea vieții au devenit instrumentul preferat de
racordare a studenților cu diferite publicuri, cu contexte reale de cercetare, cât și un
instrument la îndemână în aproape toate temele de cercetare, o unealtă care invită la
introspecție și exersarea abilităților de comunicare interpersonală. În mod natural, am
considerat că e oportunitatea perfectă de a folosi acest instrument pentru teme de cercetare de
interes pentru studenți, precum documentarea diferențelor generaționale pe teme precum
modele antreprenoriale, perspective politice, atitudini și valori.
Pentru studenți, această temă
s-a dovedit a fi extrem de provocatoare, unii dintre aceștia fiind puși pentru prima dată în
ipostaza de a stabili un subiect al interviului, de a construi instrumentul de cercetare, cât și de
a colecta datele în mod real, luând în considerare nevoile intervievatului și interpretând
indiciile sociale și de mediu. |