Pentru a oferi o perspectivă de ansamblu asupra profilului tematic al volumului de față, menționăm, în cele ce urmează, câteva dintre direcțiile de cercetare urmărite de către semnatarii studiilor. În primul rând, semnalăm prezența câtorva reflecții despre procesul de predare a limbilor străine, în general, unele dintre acestea vizând analiza tipurilor de discurs prezente în actul didactic (Nicoleta Neșu), iar altele concentrându‐se pe fixarea unor repere de ordin metodologic (Elena Platon). În atenția Irinei‐Marinela Deftu intră rolul atitudinilor în învățarea RLS, mai exact, orientarea integrativă, cu referire directă la proiectul Szkolenia Językowe, în vreme ce pedagogia proiectului în didactica limbilor‐culturi reprezintă obiectul de studiu al Mariei Grosu. Cristina Varga realizează o analiză a tipurilor de corpusuri de limba română, arătând în ce mod ar putea fi utilizate acestea în procesul de predare‐învățare a RLS. Nici problematica predării limbajelor specializate nu rămâne în afara ariei de cercetare, Andreea‐Victoria Grigore discutând avantajele utilizării surselor audiovideo autentice în receptarea discursului oral în cazul limbajului politico‐juridic.