| REZUMAT: |
În contextul îmbătrânirii demografice în Uniunea Europeană, fenomen care este deja bine instalat în numeroase state, cercetările privind nevoile vârstnicilor și îngrijirea acestora sunt de actualitate. Ratele natalității scăzute, speranța de viață mare și migrația masivă au un impact mare în schimbarea structurii piramidei demografice în Europa. Poate că cea mai importantă schim-bare a acestui fenomen va fi tranziția către o structură a populației îmbătrânită, o evoluție care a devenit deja evidentă în mai multe țări europene. În plus, îmbătrânirea populației va exercita presiuni asupra sistemelor de sănătate și asupra resurselor familiilor în cazul în care măsurile sociale posibile vor fi întârziate. Astfel, întrebarea generală care necesită un răspuns cât mai clar este următoarea: care sunt sistemele de îngrijire și susținere a nevoilor populației vârstnice din România? Acest aspect este cu atât mai important cu cât cei în vârstă de 65 de ani și peste au avut o pondere de 20,3% în 2019 în Uniunea Europeană (Eurostat, 2020a). |
|