În România, preocupările privind sociologia copilăriei sunt de dată recentă, acestea fiind, în marea lor majoritate, subordonate domeniilor sociologiei vârstelor şi sociologiei educației. Existența unui număr mic de studii naționale (Rădulescu 1994, Stănciulescu 2010) și traduceri, privind problematica copiilor și a copilăriei poate fi un argument în favoarea extinderii preocupărilor în această direcție de cercetare.