Metafizică şi spiritualitate în arta actorului din perspectivă budistă II

Acest al doilea volum al lucrării pornește dintr-o necesitate dublă. Pe de o parte, nevoia de a duce mai departe cercetarea începută în primul volum, în care actorul era privit în raport cu adevărul scenic și cu liniile mari ale unor sisteme de gândire ce au modelat înțelegerea ființei umane. Pe de altă parte, preocuparea, discretă, dar insistentă, de a aduce la lumină acea zonă subtilă în care etica, spiritualitatea și practica scenică se întâlnesc și încep să se influențeze reciproc. Volumul de față își propune să fie un spațiu de dialog între etica budistă, etica transmisă de K.S. Stanislavski, perspectiva lui Declan Donnellan asupra blocajelor actorului și o serie de practici budiste pe care le consider relevante pentru arta actorului contemporan. Declan Donnellan, într-o altă epocă și într-un alt context cultural, mută accentul asupra blocajelor care împiedică actorul să fie prezent și viu pe scenă. Stanislavski deschide calea către viața interioară a personajului și către conștientizarea trăirilor, iar Donnellan atrage atenția asupra mecanismelor prin care actorul se repetă, își sabotează impulsurile autentice și se refugiază în șablon.