Mica Renaștere din secolele XIII‐XIV a constituit o primă revitalizare a culturii europene creștine, prin recuperarea culturii clasice antice, înainte de furtuna Marii Renașterii. Această perioadă reprezintă un moment de recapitulare a unei întregi tradiții, prin operele unor părinți ai Bisericii, precum Toma d’Aquino, dar și ale unei serii de erudiți, autori de tratate enciclopedice care rezumau cunoștințele Antichității și Evului Mediu, cum ar fi Brunetto Latini (maestrul lui Dante).