Secolul XX în sistemul educațional din România O perspectivă istorică

Sensul cercetării istorice a educației se păstrează în linii mari cel menționat de G. G. Antonescu: „cunoașterea acestei evoluții (a pedagogiei trecutului) e necesară întregii noastre activități pedagogice (...) întrucât pe de o parte ne ajută să evităm o mulțime de căi greșite în practică și principii eronate în teorie (...) iar pe de altă parte ne descoperă drumuri bune și ne sugerează idei noi”. Afirmația profesorului Antonescu este o particularizare a principiului istorismului ca unul din cele mai generale principii ale științei, conform căruia starea actuală și viitoare a unui obiect este determinată în mod semnificativ de starea sa trecută, iar cercetarea succesiunii în timp a diferitelor stări ale unui obiect individual oferă o cheie pentru înțelegerea stării sale actuale și a celor viitoare.