Tensiunea liberal‐iliberal pe agenda globală. Probleme fundamentale ale lumii contemporane

Dacă ar trebui găsită o caracteristică esențială a etapei istorice pe care o trăim, probabil că tensiunea liberal-iliberal ar avea cea mai largă acoperire în problematica diversă și complexă de pe agenda globală. De la natura discursului politic la versiunile deja binecunoscute (cel puţin terminologic) ale democrației și de la abordările economice la cele socio-culturale, disputa adversarilor liberalismului cu lumea liberală marchează noua formă de război a epocii actuale. Într-adevăr, aşa cum ştim astăzi, „sfârşitul istoriei” nu s-a produs în 1989, odată cu triumful democraţiilor liberale asupra regimurilor totalitare comuniste, iar revigorarea autoritarismului, în noile sale formule ideologice şi identitare, pare acum o revanşă târzie şi o răbufnire a frustrărilor tuturor celor care urăsc politica libertăţii şi a deschiderii. Această uriașă tensiune a devenit în ultimii ani o confruntare paradigmatică, a marilor viziuni asupra guvernării și ordinii mondiale, asupra relațiilor politice și exercitării puterii, o bătălie care va reseta lumea, indiferent de rezultatul ei. Fie printr-o reconfirmare a supremaţiei valorilor democrației liberale și ordinii liberale, fie printr-un nou viraj spre autoritarism, care ne va aminti de derapajele ideologice grave și de tragediile secolului XX, ciocnirea platformelor de gândire liberală cu cele iliberale va face legea în anii și poate deceniile care vor urma. Tensiunea liberal-iliberal se simte adânc atât în sistemul relaţiilor internaţionale, punând în discuţie continuarea sau revizuirea ordinii liberale globale, cât şi la nivelul multor societăţi şi sisteme politice, în care atacul populiştilor şi naţionaliştilor loveşte în fundamentele liberale ale democraţiilor de tip occidental.