Arhivele Bistriței. Anul VIII, Fascicula 1 (21). Din cercul intelectualilor năsăudeni

Unul dintre paradoxurile regimului comunist – atât la noi, cât și în alte țări – a fost acela că, deși ideologia Ocârmuirii era una declarat materialistă, tocmai la capitolul „bunuri materiale” aceste orânduiri au stat foarte prost, ca să nu spunem lamentabil. În schimb, latura spirituală a fost deosebit de efervescentă: oamenii din aceste țări s-au apropiat de cultură, de Biserică, de credință și chiar în închisorile politice s-a dus o viață elevată, s-au compus poezii, iar scriitori precum Nichifor Crainic sau Radu Gyr și-au depășit valoric versurile scrise în libertate. Nemaiexistând bogăție materială, cultura a ajuns să pună în evidență multe personalități și persoane. Într-un fel, această situație s-a menținut și după momentul 1989 și voi menționa iarăși acel scurt și strălucit eseu publicat în limba franceză de către Alexandru Paleologu și intitulat L’Occident est à l’Est. În acest eseu, autorul său spunea, pe bună dreptate, că ceea ce altădată a făcut gloria unor țări precum Franța, Germania sau Anglia s-a continuat exclusiv în țări din răsăritul și sud-estul Europei, între care menționa și România, alături de Polonia sau Ungaria.