MODEL CICLIC DE PREDARE‐ÎNVĂȚARE BAZAT PE INVESTIGAȚIE

Performanţa elevilor români la testări internaţionale precum PISA şi TIMSS se situează sub media tuturor ţărilor europene şi central‐asiatice, precum şi semnificativ sub cea a ţărilor UE (Noveanu, Noveanu, Singer & Pop, 2002; Gonzales, Williams, Jocelyn et al., 2008; OECD, 2007). Spre exemplu, la testările PISA la ştiinţe mediile internaţionale au fost foarte apropiate de 500, scorurile obţinute de elevii români s‐au situat sub 450 fiind 444 în 2000, 418 în 2006, 428 în 2009 şi 438 în 2012 (OECD, 2010, p. 150, OECD, 2014, p.5). Un factor frecvent asociat cu astfel de rezultate îl constituie curriculumul şcolar, care stă la baza organizării procesului de învăţare (Schmidt, Houang & Cogan, 2002) şi care poate orienta procesul de instruire spre o abordare preponderent tradiţională, care nu pune accent pe transferul în practică şi în viaţă a cunoştinţelor dobândite în şcoală. Dimpotrivă, curricula Pisa şi TIMSS promovează transferul de rezultate (competenţe şi atitudini), abordările inter şi transdisciplinare, facilitând astfel rezolvarea de probleme cu sursa în viaţa reală.