Relațiile „de bună vecinătate” româno-iugoslave (1960-1965). Idei împărtășite cu privire la politica coexistenței pașnice

Lucrarea are la bază abordarea istoric-descriptivă, precum și abordarea analitic-interpretativă. Instrumentul central de cercetare este analiza de document. În plus, metodologia lucrării are la bază analiza comparativă și studiul de caz. Demersul este unul analitic. Așadar, departe de a ne propune să „lansăm” o teorie asupra evoluției a două state din blocul de sateliți sovietici, încercăm doar să furnizăm o perspectivă constructivistă asupra relațiilor româno-iugoslave, adică să interpretăm modalitatea prin care aceste relații bilaterale au suferit modificări pe parcursul perioadei investigate, prin prisma cadrului conceptual avansat și susținut de anumiți autori socio-constructiviști din domeniu de studiu Relații Internaționale.