Cuvântarea Apostolului Petru din Ziua Cincizecimii (FAp 2,14-36) Exegeză şi teologie

Prima carte a istoriei Bisericii, cartea Faptele Apostolilor, prezintă, în al doilea capitol, Cuvântarea de care se leagă nașterea vizibilă a Bisericii. Este rostită de Sfântul Apostol Petru, unul dintre cei doisprezece ucenici ai lui Iisus, fiind prima prezentare a kerygmei de către un ucenic al lui Iisus și consemnată de Sfântul Luca.

Importanța studierii acestui discurs vine atât din faptul că este prima propovăduire apostolică a comunității creștine, cât și din faptul că Îl prezintă pe Iisus dincolo de kenoză, așezat în autoritate, ceea ce face imperativă ascultarea de El. Această predică, transmisă sub inspirația Duhului Sfânt, face legătura între Scripturile Sfinte ale Vechiului Testament, existente și recunoscute în lumea și în cultura iudaică și lucrarea de după învierea și înălțarea lui Iisus Hristos, arătând împlinirea cuvântului profețit, în culminarea activității mântuitoare a lui Iisus Hristos, și începutul binecuvântat al Bisericii Sale.