GEOGRAFIA ECLESIASTICĂ A BANATULUI MEDIEVAL

Obiectul cercetării noastre de geografie-istorică îl constiuie Banatul, un spaţiu geografic delimitat natural la extremitatea apunseană a Dunării de jos şi, în egală măsură, o provincie cu o evoluţie şi individualitate istorică proprie, definită cu acest nume în istoriografie încă din veacul al XVIII-lea. Noţiunea de Banat, generalizată la nivelul întregii provincii istorice, este un concept modern, care a apărut la învăţaţii Epocii Luminilor din veacul al XVIII-lea, care s-au ocupat de trecut şi starea naturală a acestuzi spaţiu. Francesco Griselini, cel dintâi istoriograf al Banatului a oferit, la 1780, o istorie politică şi naturală a Banatului Timişan, " o provincie însemnată,al cărei teritoriu întins se mărgineşte spre soare-răsare cu Ardealul şi Ţara Românescă. Mai bine zis, cu Banatul de odinioară al Severinului spre miază-noapte şi soare-apune ea se învecineză cu Ungaria de jos şi Slavonia, iar spre miază-zi cu Serbia."